De la 15 la 85 de puncte: în spatele fiecărui progres stă o evaluare atentă

Eleva C.A., în vârstă de 7 ani, elevă în clasa pregătitoare la Școala Gimnazială Perșinari, județul Dâmbovița, s-a numărat printre copiii care au participat în acest an școlar la proiectul de literație „Școli cu scLipici”. Povestea progresului său este prezentată de doamna învățătoare Florica Petrișor, care, prin evaluarea atentă și intervenția educațională personalizată, a sprijinit dezvoltarea competențelor de literație ale elevei.

Parcursul educațional al lui C.A. este diferit de cel al colegilor săi, deoarece s-a născut în Germania și a urmat grădinița acolo, înainte de integrarea în sistemul de învățământ din România. Acest context a influențat nivelul competențelor de literație în limba română cu care a început clasa pregătitoare.

La momentul evaluării inițiale, eleva demonstra că are noțiuni fundamentale privind contactul cu textul tipărit și utilizarea cărții. Știa să manevreze corect o carte, să răsfoiască paginile și înțelegea că lectura urmărește textul scris, nu imaginile. De asemenea, se orienta corect în pagina tipărită și deținea noțiuni despre cuvânt și despre diferența dintre literele mari și cele mici.

Primii pași în recunoașterea literelor

În ceea ce privește recunoașterea și reproducerea literelor alfabetului, la evaluarea inițială eleva a obținut 15 puncte, iar la evaluarea finală a ajuns la 85 de puncte, progresul fiind unul remarcabil.

Dacă la început întâmpina dificultăți în recunoașterea și reproducerea literelor alfabetului, în prezent recunoaște literele mari de tipar, chiar dacă mai apar unele confuzii, în special între P și B, precum și dificultăți în redarea corectă a literelor B, D, J și Y.

Se mențin dificultăți și în recunoașterea unor litere mici cu structură grafică asemănătoare, precum b și d, m și n, respectiv q și p.

Înțelegerea cuvintelor și dezvoltarea conștiinței fonologice

 În cadrul componentei referitoare la noțiunea de cuvânt, eleva a înregistrat un progres evident, rezultatele crescând de la 2 puncte la evaluarea inițială la 11 puncte la evaluarea finală. Acest aspect evidențiază dezvoltarea capacității de identificare și delimitare a cuvintelor în mesajele orale și scrise.

Segmentarea fonematică a reprezentat inițial unul dintre cele mai dificile domenii. La început, eleva identifica cu dificultate sau deloc sunetele din cuvinte. Pe parcursul proiectului și al activităților de comunicare în limba română, a făcut progrese vizibile, reușind în prezent să realizeze parțial segmentarea fonematică. În cazul cuvintelor alcătuite din patru sunete, identifică frecvent două sau trei dintre acestea.

Rezultatele evaluărilor reflectă această evoluție: de la 6 puncte la evaluarea inițială la 22 de puncte la evaluarea finală.

Se remarcă și existența unui defect de pronunție, constând în omiterea sau pronunțarea incorectă a sunetelor r și l, aspect care poate influența dezvoltarea conștientizării fonologice și auditive.

De la recunoașterea cuvintelor la scriere

În ceea ce privește recunoașterea cuvintelor, eleva a progresat de la 3 puncte la evaluarea inițială la 12 puncte la evaluarea finală, obținând punctajul maxim și demonstrând dezvoltarea capacității de asociere între forma scrisă și sensul cuvintelor familiare.

În scrierea cuvintelor, progresul a fost mai lent, dar vizibil, punctajul crescând de la 1 punct la 3 puncte. Persistă dificultăți de segmentare fonemică și grafică, eleva realizând substituții între sunetele și literele apropiate fonetic, precum D și T sau P și B. Exemple relevante sunt scrierea silabei TA în loc de DA sau BIC în loc de PIC, ceea ce indică faptul că relația dintre sunete și litere este încă în curs de consolidare.

Metode care au făcut diferența

Progresele realizate pe parcursul proiectului evidențiază eficiența unei intervenții educaționale sistematice și adaptate nivelului de dezvoltare al elevei. Evoluția pozitivă a fost susținută de activitățile repetitive și multisenzoriale de recunoaștere a literelor, exercițiile de asociere sunet-literă, jocurile fonologice și expunerea constantă la materiale tipărite.

Un element esențial în parcursul educațional al elevei a fost evaluarea inițială detaliată, care i-a permis doamnei învățătoare Florica Petrișor să identifice cu exactitate nivelul competențelor de literație și nevoile reale de învățare ale copilului. Cunoașterea aprofundată a competențelor fiecărui elev poate face diferența dintre o intervenție generală și un plan personalizat de învățare, construit în funcție de dificultățile identificate încă de la început.

Pornind de la rezultatele evaluării și dedicând timp analizei acestora, doamna învățătoare a putut adapta permanent activitățile de învățare pentru C.A., insistând acolo unde era cea mai mare nevoie: exerciții suplimentare pentru identificarea sunetelor din cuvinte, recunoașterea literelor, consolidarea relației dintre sunet și literă sau scrierea cuvintelor. Această abordare personalizată a contribuit în mod direct la progresul semnificativ înregistrat de elevă pe parcursul proiectului. Intervenția educațională sistematică și adaptată nivelului de dezvoltare al elevilor este eficientă de fiecare dată, la nivelul copiilor.

Un rol important în progresul elevei l-au avut și cărțile primite în cadrul proiectului, potrivite elevilor aflați la începutul procesului de învățare a cititului, cu atât mai mult cu cât C.A. provenea dintr-un mediu în care contactul cu cărțile în limba română fusese limitat.

Printre metodele care au avut cel mai mare impact asupra elevei s-au numărat metoda predicțiilor, audierea activă a poveștilor, ordonarea evenimentelor, roata întrebărilor și exercițiile de trasare a elementelor grafice și a contururilor literelor.

Provocări și recomandări

O provocare a fost reprezentată de activitățile cu Cutiile Elkonin, deoarece eleva nu manifesta interes pentru segmentarea cuvintelor în foneme, aspect posibil influențat de dificultățile de pronunție. Din acest motiv, părinților le-au fost recomandate evaluarea și intervenția logopedică.

Bucuria lecturii

În cadrul proiectului, C.A. a parcurs cărțile „Fli, Fla, Flu”, „Alma caută numere”, „Pantofii lui Mili”, „Grădina Bunicului”, „Casa Mamei Antilopă”, „Bria vrea să știe”, „Surpriza de ziua lui Tomi” și „Cari și Moni în zăpadă”. Pe toate le puteți descărca gratuit de aici, împreună cu fișele de lucru.

Dintre toate acestea, preferata ei a fost „Pantofii lui Mili”, deoarece s-a regăsit în personajul principal. După cum chiar ea a mărturisit, și ea își pierde adesea lucrurile, fiind „puțin dezordonată”.

Privind spre viitor

Progresul realizat de C.A. va continua să fie susținut și pe parcursul vacanței de vară. Doamna învățătoare Florica Petrișor, care predă la o clasă cu predare simultană (clasa pregătitoare și clasa I), va organiza în această vară „Școala de vară cu scLipici”, în care și-a propus să îi implice pe elevii săi, printre care se numără și C.A., în activități de literație menite să consolideze competențele de citire și scriere, să stimuleze plăcerea pentru lectură și să ofere copiilor noi oportunități de învățare prin joc și explorare.

Cu 3.500 lei, poți susține o săptămână de școală de vară pentru copiii care riscă să piardă pe parcursul verii progresul prețios făcut la citit și scris. Află aici cum te poți implica.