Școli cu scLipici: progresul elevilor în literația emergentă, generația 2025–2026

Dezvoltarea competențelor de literație în primii ani de școală reprezintă unul dintre cei mai importanți predictori ai succesului educațional ulterior. Rezultatele evaluării nivelului de literație emergentă la finalul clasei pregătitoare pentru generația 2025–2026 confirmă că o intervenție sistematică, bazată pe formarea cadrelor didactice, pe utilizarea unor resurse educaționale de calitate și pe evaluarea continuă, poate produce progrese consistente pentru copii, indiferent de nivelul de la care pornesc.

Datele prezentate în acest articol se referă la un subeșantion de 933 de elevi din generația 2025–2026 care au fost evaluați la ambele momente: la începutul clasei pregătitoare, în perioada septembrie–octombrie, și la finalul acesteia, în perioada mai–iunie, proveniți din 63 de clase pregătitoare cu predare în limba română, participante la programul de dezvoltare a competențelor de literație în ciclul primar „Școli cu scLipici”, implementat de Asociația Toți Copiii Citesc. Aceste 63 de clase fac parte dintr-un total de 88 de clase pregătitoare (cu predare în limba română și în limba maghiară, din 10 județe) cu care Asociația Toți Copiii Citesc a început colaborarea în septembrie 2025.

Analiza prezentată în acest articol include exclusiv rezultatele elevilor din clasele cu predare în limba română, pentru a asigura comparabilitatea cu datele colectate în anii școlari anteriori. Rezultatele elevilor beneficiari din clasele cu predare în limba maghiară vor face obiectul unei analize separate.

Subeșantionul analizat este raportat la o bază de date extinsă, care cuprinde 4.664 de copii evaluați cu instrumentul de evaluare a literației emergente în anii școlari 2023–2024, 2024–2025 și 2025–2026, oferind astfel un reper solid pentru interpretarea rezultatelor generației din anul școlar 2025-2026. Analiza include exclusiv copiii care au fost evaluați în ambele momente: atât la evaluarea inițială, desfășurată la începutul anului școlar, cât și la reevaluarea de la finalul anului școlar.

 

Rezultatele generale ale generației 2025–2026

Analiza celor 933 de copii evidențiază un progres consistent al competențelor de literație emergentă.

La finalul clasei pregătitoare, scorul mediu a ajuns la 125,0 puncte, fiind similar celui obținut în cazul celorlalte generații, ceea ce sugerează validitatea și fidelitatea instrumentului folosit. Comparativ cu evaluarea inițială, elevii au înregistrat un progres mediu de 77 puncte, scorul mediu crescând de la 48  la 125 puncte, ceea ce înseamnă că scorul mediu care măsoară nivelul competențelor de literație emergentă a crescut de aproximativ 2,6 ori pe parcursul unui singur an școlar.

Distribuția rezultatelor la finalul clasei pregătitoare este deosebit de încurajatoare:

• 69% dintre copii au atins categoria achizițiilor excelente;
• 13% au ajuns în categoria achizițiilor foarte bune;
• 13% în categoria achizițiilor bune;
• doar un procent redus a rămas în categoria achizițiilor limitate sau în categoria de risc.

Aceste rezultate arată că majoritatea copiilor au dobândit competențele fundamentale necesare pentru tranziția către deprinderea cititului și scrisului.

Profilul copiilor participanți

Subeșantionul analizat este alcătuit din:

• 53% băieți și 47% fete;
• 81% copii din mediul rural și 19% din mediul urban;
• 52% copii fără bursă socială și 47% beneficiari ai bursei sociale (1% date lipsă);
• 94% dintre copii au frecventat grădinița.

În ceea ce privește nivelul competențelor la începutul clasei pregătitoare:

• 17% dintre copii aveau premise foarte bune pentru dezvoltarea literației;
• 39% aveau premise bune;
• 44% aveau premise limitate.

Aceste date arată că aproape jumătate dintre copii au intrat în școală având nevoie de sprijin suplimentar pentru dezvoltarea competențelor de literație emergentă.

Progrese în toate componentele literației emergente

Rezultatele nu evidențiază doar o creștere a scorului total, ci și progrese consistente în toate componentele evaluate.

Cele mai importante creșteri au fost înregistrate la:

• recunoașterea și reproducerea alfabetului (+49,3 puncte);
• segmentarea fonemică (+11,3 puncte);
• recunoașterea cuvintelor (+7,3 puncte);
• dezvoltarea vocabularului (+5,6 puncte);
• scrierea cuvintelor (+3,0 puncte);
• noțiunile despre textul tipărit (+1,1 puncte).

Aceste evoluții confirmă faptul că intervenția a sprijinit dezvoltarea tuturor competențelor fundamentale care stau la baza învățării cititului și scrisului.

Progresul elevilor în funcție de nivelul inițial al competențelor

Una dintre cele mai relevante concluzii ale evaluării este că Programul „Școli cu scLipici” produce beneficii pentru copii indiferent de nivelul competențelor cu care aceștia intră în clasa pregătitoare.

Copiii care au început cu premise bune

Grupul este format din 367 de copii.

La finalul clasei pregătitoare, aceștia au obținut un scor mediu de 135,3 puncte, cu 13,3 puncte peste media cohortei.

Progresul mediu a fost de 83,7 puncte, iar 80% dintre copii au ajuns în categoria achizițiilor excelente.

Rezultatele arată că nivelul inițial favorabil a fost consolidat pe parcursul anului școlar, iar doar 12% dintre copii au rămas în categoria de risc.

Copiii care au început cu premise limitate

Grupul este alcătuit din 408 copii, reprezentând aproape jumătate din subeșantion.

Deși au pornit cu un nivel mult mai redus al competențelor, acești copii au înregistrat cel mai mare progres mediu – 90,7 puncte, superior progresului înregistrat de colegii care au început cu premise bune. Copiii cu premise bune și foarte bune au avut un spațiu de creștere mai redus. Prin urmare, progresul lor pe scala utilizată nu putea fi la fel de mare ca al copiilor care au pornit de la un nivel foarte scăzut.

La finalul clasei pregătitoare, aceștia au obținut un scor mediu de 106,2 puncte, ceea ce indică o reducere considerabilă a decalajelor existente la intrarea în școală.

Rezultatele finale arată că:

• 48% au atins categoria achizițiilor excelente;
• 17% au ajuns la nivelul achizițiilor foarte bune;
• 12% au rămas în categoria de risc.

Aceste rezultate demonstrează capacitatea programului de a reduce diferențele de învățare încă din primul an de școală și de a oferi șanse reale de progres copiilor aflați inițial în dificultate.

Frecvența școlară – un factor asociat progresului copiilor care au început cu premise limitate

Analiza subgrupului copiilor care au intrat în clasa pregătitoare cu premise limitate evidențiază diferențe importante în funcție de frecvența participării la activitățile școlare.

Din cei 408 copii care au început anul școlar cu premise limitate:

• 254 de copii (62%) nu au înregistrat absențe;
  
• 64 de copii (16%) au absentat ocazional;
• 44 de copii (11%) au absentat frecvent pe parcursul anului școlar.

Pentru restul copiilor, nu au existat informații complete privind frecvența.

Compararea celor trei subgrupuri evidențiază o asociere între frecvența participării la școală și nivelul competențelor de literație emergentă atins la finalul clasei pregătitoare. Cu cât frecvența participării la activitățile școlare este mai ridicată, cu atât rezultatele finale sunt mai bune, iar proporția copiilor care rămân în categoria de risc este mai redusă.

Copiii care nu au absentat

Cei 254 de copii care au avut o frecvență foarte bună la școală au obținut un scor mediu final de 117,0 puncte, apropiat de media întregului subeșantion analizat.

Distribuția rezultatelor arată că:

• 56% au ajuns în categoria achizițiilor excelente;
• 18% în categoria achizițiilor foarte bune;
• 21% în categoria achizițiilor bune;
• 5% au rămas în categoriile achizițiilor limitate sau de risc.

În acest grup se observă și cele mai mari progrese în dezvoltarea competențelor fundamentale, în special în:

• recunoașterea și reproducerea alfabetului (+65,6 puncte);
• segmentarea fonemică (+13,0 puncte);
• recunoașterea cuvintelor (+9,1 puncte);
• dezvoltarea vocabularului (+7,1 puncte).

Aceste rezultate sugerează că participarea constantă la activitățile de la clasă le oferă copiilor oportunități repetate de exersare și consolidare a competențelor de literație emergentă. În datele analizate, prezența constantă la școală este asociată cu un progres mai mare.

Copiii care au absentat ocazional

Grupul copiilor care au absentat câteodată este alcătuit din 64 de elevi. Aceștia au înregistrat un progres mediu de 90,7 puncte, comparabil cu progresul mediu al tuturor copiilor care au început școala cu premise limitate, însă nivelul final al competențelor a rămas inferior celui înregistrat de copiii fără absențe, scorul mediu final fiind de 84,4 puncte.

Distribuția rezultatelor arată că:

• 48% au atins categoria achizițiilor excelente;
• 17% au ajuns în categoria achizițiilor foarte bune;
• 23% au obținut achiziții bune;
• 12% au rămas în categoria de risc.

Și în acest grup se observă progrese în toate componentele literației emergente. Cele mai importante creșteri au fost înregistrate la:

• recunoașterea și reproducerea alfabetului (+50,6 puncte);
• segmentarea fonemică (+7,6 puncte);
• recunoașterea cuvintelor (+5,6 puncte);
• noțiunea de cuvânt (+5,3 puncte).

Rezultatele sugerează că o participare relativ constantă la activitățile școlare permite recuperarea unei părți importante a decalajelor inițiale, însă chiar și absențele ocazionale sunt asociate cu rezultate finale mai reduse decât în cazul copiilor care au fost prezenți pe tot parcursul anului.

Copiii care au absentat frecvent

În cazul celor 44 de copii care au absentat frecvent, rezultatele sunt considerabil mai slabe.

Scorul mediu final este de 56,97 puncte, cu aproximativ 60 de puncte mai mic decât scorul mediu al copiilor care nu au absentat.

Distribuția rezultatelor arată că:

• 18% dintre copii au rămas în categoria de risc;
• 25% în categoria achizițiilor limitate;
• 32% au ajuns la nivelul achizițiilor bune;
• 9% au atins nivelul achizițiilor foarte bune;
• 16% au reușit să ajungă în categoria achizițiilor excelente.

Și în acest grup se observă progrese față de evaluarea inițială, însă acestea sunt sensibil mai reduse decât în cazul copiilor cu o prezență constantă la școală. De exemplu, progresul în recunoașterea și reproducerea alfabetului este de 35,1 puncte, comparativ cu 65,6 puncte în rândul copiilor fără absențe.

Concluzii

Rezultatele obținute de cei 933 de copii beneficiari ai Programului „Școli cu scLipici” demonstrează că dezvoltarea literației emergente poate fi accelerată printr-o intervenție educațională integrată, care combină dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, mentoratul, utilizarea unor resurse educaționale potrivite nevoilor de învățare ale elevilor, accesul copiilor la cărți și monitorizarea sistematică a progresului.

Dincolo de creșterea scorurilor la evaluare, rezultatele evidențiază consolidarea competențelor fundamentale necesare pentru învățarea cititului și scrisului și reducerea diferențelor dintre copiii care pornesc la școală cu niveluri diferite de pregătire.

Datele sugerează, de asemenea, că participarea constantă la activitățile școlare este asociată cu rezultate mai bune în dezvoltarea literației emergente, în special pentru copiii care încep clasa pregătitoare cu un nivel redus al competențelor.

Experiența programului arată că investiția în dezvoltarea profesională a cadrelor didactice este una dintre cele mai eficiente modalități de a îmbunătăți rezultatele copiilor. Atunci când profesorii beneficiază de formare continuă, mentorat, instrumente de evaluare și resurse didactice de calitate, iar copiii au acces la cărți și la activități de învățare adaptate nivelului lor de dezvoltare, progresul devine vizibil și măsurabil.

Dacă dorești să vezi datele raportului, accesează acest link.