Noutăți

17 decembrie 2025

Chiar predăm comprehensiunea textului?

(partea a II-a)

Șase lucruri pe care fiecare profesor ar trebui să le știe

Notă: Acest articol este preluat și tradus, cu permisiunea autorului, de pe blogul lui Timothy Shanahan.

Dr. Shanahan și-a construit postările pornind de la întrebări primite de la profesori.

Anterior, am discutat două studii observaționale (unul de referință din anii 1970 și un studiu valoros, recent). Ambele au încercat să determine câtă instruire în comprehensiunea textului citit se face în școlile americane. Acesta este un demers care necesită definiții clare.

Conform studiului mai vechi, realizat de Dolores Durkin (1978), instruirea în comprehensiune includea orice acțiune a profesorilor menită să îi ajute pe copii „să înțeleagă sau să descifreze sensul dincolo de cel al unor cuvinte izolate”. Studiul mai nou, realizat de Philip Capin și colegii săi (2024), a oferit nu atât o definiție, cât mai degrabă o listă de acțiuni considerate acceptabile: predarea sensului cuvintelor, dezvoltarea cunoștințelor de fundal, selectarea textelor în funcție de obiectivele lecției, crearea unui context motivant, implicarea elevilor în învățare colaborativă, predarea strategiilor de comprehensiune, predarea structurii textului și discuții de calitate despre conținutul textelor.

Durkin a respins explicit activitățile de întrebări și răspunsuri de după lectură, foarte comune în școli. Pentru ea, acestea reprezentau doar evaluare, nu predare. Capin a acceptat valoarea discuțiilor de calitate, dar le-a diferențiat de rutinele de tip „quiz” care însoțesc lectura în mod obișnuit.

Niciunul dintre studii nu a surprins trăsătura esențială a predării comprehensiunii. Nu este suficient să îi ajuți pe elevi să înțeleagă o poveste sau un articol. Dacă scopul nu este să modifice comportamentele de citire pentru textele viitoare, atunci nu se califică drept predare a comprehensiunii. Exersarea lecturii nu este suficientă.

Iată șase lucruri importante pe care toată lumea ar trebui să le știe despre predarea comprehensiunii:

Cantitatea de predare a comprehensiunii

Ambele studii afirmă că există prea puțină predare a comprehensiunii. Conform definiției lui Durkin, exista aproape zero predare autentică, deși procentul creștea considerabil dacă se includeau sesiunile de întrebări și răspunsuri (Hodges, 1980). Capin a descoperit că 23% din predarea citirii se concentrează pe comprehensiune.

Eu susțin de mult timp că ar trebui să existe cel puțin două ore pe zi dedicate citirii/scrierii/ortografiei/limbajului, iar un sfert din acest timp ar trebui dedicat comprehensiunii.

Pornind de aici, nu cred că problema este „timpul insuficient”. Problema este că aproape orice fel de exersare a lecturii este prezentată ca fiind predarea comprehensiunii. Profesorii îi pun pe elevi să citească texte. Le pun întrebări pentru a verifica dacă au înțeles. Poate chiar predau câteva cuvinte-cheie sau oferă informații de fundal. Aceste acțiuni asigură aproape sigur înțelegerea textului din lecție — dar, să fim sinceri, au foarte puține șanse să producă efecte generalizabile.

Centralitatea textului

Studiul lui Capin recunoaște valoarea folosirii unor texte relevante pentru scopul predării. Această recunoaștere merită aplaudată!

O parte importantă a predării comprehensiunii ar trebui să se facă prin lectură dirijată — profesorul ghidează un grup de elevi în parcurgerea unui text. Textele alese determină ce poate fi predat. Având în vedere gama largă de lucruri pe care cititorii trebuie să le învețe, textele trebuie să aibă rol multiplu. Prea des sunt alese pentru a sprijini doar elemente înguste ale curriculumului.

De pildă, editorii se grăbesc să includă cât mai multă informație — cunoașterea este la modă.

Dar e mai mult de atât.

Mă bucur să văd în manuale fragmente de texte din domeniul științelor și al istoriei. Aceste domenii au fost ignorate prea mult timp. Din păcate, multe programe transmit ideea că științele socio-umane și științele naturii aduc „cunoaștere”, în timp ce literatura nu. Asta este o mare greșeală.

Chiar dacă includem povești și poezie, cunoașterea nu ar trebui să fie singurul criteriu de selecție a textelor pentru predarea comprehensiunii.

Elevii ar trebui să învețe să citească narațiuni, texte explicative și argumente și să înțeleagă cerințele diferite ale genurilor și structurilor discursive. Ei trebuie expuși la texte cu astfel de caracteristici și să primească ghidaj pentru a le aborda.

Un alt aspect important este nivelul de dificultate al textelor. Profesorilor li s-a spus să folosească texte la „nivelul de instruire” al elevilor — texte care pot fi citite cu 75–89% înțelegere fără sprijin. Această idee pornește de la asigurarea comprehensiunii, dar doar a textelor pe care elevii deja le pot citi destul de bine.

Exact opusul este necesar (Shanahan, 2025). Elevii ar trebui să se confrunte cu texte pe care nu le pot citi cu suficientă înțelegere singuri, iar instruirea ar trebui să îi ajute să le facă comprehensibile — fără ca profesorul să le citească textul sau să le spună ce conține.

Comprehensiunea limbajului

Nu reiese din studiile lui Durkin sau Capin — sau din multe alte cercetări — faptul că limbajul contează. Durkin respinge predarea vocabularului ca fiind parte a predării comprehensiunii, în timp ce Capin o include alături de structura textului.

Deseori, predarea vocabularului se limitează la cuvintele din textul lecției, pentru a asigura succesul înțelegerii acelui text. Această practică este prea îngustă pentru a fi considerată predare a comprehensiunii. Totuși, faptul că elevii învață sensul unor cuvinte contează, deoarece cuvintele pot apărea în alte texte viitoare.

Eu aș include predarea vocabularului în comprehensiune, deși, sincer, multe lecții sunt gândite și livrate atât de slab, încât poate nu ar trebui considerate deloc ca fiind predare. Introducerea cuvintelor nu asigură învățare pe termen lung. Ele trebuie repetate frecvent, iar elevii trebuie încurajați să le folosească.

O altă problemă este inutilitatea multor cuvinte predate. Unele sunt definite explicit în text — or acestea ar trebui înțelese în cursul lecturii, nu înlocuite cu definiții oferite de profesor.

La fel se întâmplă cu cuvintele care pot fi deduse din context, morfologie sau citite în dicționar. Dacă profesorul le spune sensul, elevii nu învață cum să-l descopere.

Limbajul înseamnă mai mult decât cuvinte. Cuvintele formează propoziții și există convenții care indică relațiile dintre ele. Deși predarea gramaticii formale nu îmbunătățește comprehensiunea, cercetările arată că elevilor le este greu să înțeleagă propoziții complexe, iar gramatica aplicată (de exemplu, ghidarea elevilor pentru a înțelege sensul propozițiilor) poate ajuta.

La fel și coeziunea: pentru a înțelege, cititorii trebuie să urmărească relațiile dintre idei (pronume, sinonime, conjuncții). Aceasta poate fi o sursă majoră de confuzie și poate fi predată eficient. Înțelegerea structurii textului este o altă modalitate prin care înțelegem cum sunt conectate ideile, iar Capin a fost inspirat s-o includă.

Nu știm dacă aceste studii observaționale au surprins predarea țintită spre astfel de aspecte, dar este clar din mai multe cercetări că există astfel de practici.

Dezvoltarea cunoștințelor

Cercetările arată că înțelegerea textului depinde de cunoștințele deținute. Cititorii folosesc cunoștințele lor pentru a înțelege informația din texte. Existența unor cunoștințe relevante anterior citirii textului reduce sarcina cognitivă, contribuie la realizarea de inferențe și facilitează retenția noilor informații.

A-i face pe copii să se gândească la ceea ce știu despre un subiect înainte de lectură sau a le oferi câteva informații despre subiect poate îmbunătăți înțelegerea acelei lecturi.

Dar are acest lucru efect generalizabil? Este neclar.

Studiile nu arată încă o transferabilitate largă, deși unele cercetări recente (Kim, 2024) sugerează că ar putea fi posibil — dar necesită mai mult decât acumularea de fragmente de informație.

Programele „orientate spre aumularea de cunoștințe” nu par deocamdată și eficient. Asemenea vocabularului: cunoștințele despre un anumit subiect pot ajuta la lecțiile despre același subiect, dar nu aduc neapărat beneficii generale.

Eu cred că lecțiile de citire ar trebui să se asigure că elevii dobândesc noi informații din textele folosite. Asta înseamnă texte bogate, discuții suficiente și scriere despre ideile citite. Sunt de părere că, la acest moment, îmbogățirea cunoștințelor nu ar trebui considerată ca fiind predare a comprehensiunii.

Funcțiile executive

Funcțiile executive sunt procesele care ne ajută să ne gestionăm cogniția. Ele ne permit să ne concentrăm, să filtrăm informația, să ne amintim ce este relevant. Comprehensiunea, ca orice activitate cognitivă, este sub controlul acestor funcții.

Predarea poate aborda acest lucru în multe moduri: a-i învăța pe elevi să încerce să înțeleagă (intenționalitate), cum să înțeleagă (acțiuni deliberate de comprehensiune) și cum să monitorizeze succesul (când înțeleg, când nu și cum rezolvă neînțelegerea).

O cantitate mică de astfel de predare poate avea efecte puternice asupra comprehensiunii. Elevii ar trebui învățați strategii pentru a înțelege textul, iar această predare ar trebui să fie considerată parte din predarea comprehensiunii.

Studiul lui Capin a găsit astfel de practici, dar calitatea ei era adesea slabă. De prea multe ori, strategiile sunt aplicate doar pe textul lecției. Elevii nu sunt ghidați să le folosească independent. Adesea lipsește cunoașterea condițională — când și de ce să aplici o strategie.

Predarea funcțiilor executive trebuie făcută cu texte suficient de dificile pentru a necesita efort strategic. Profesorul ar trebui să-i ajute pe elevi să depășească problemele din textele folosite la lecție și să-i orienteze cum să recunoască aceleași bariere în viitor și cum să le abordeze independent.

Întrebările și răspunsurile

Studiile observaționale au desconsiderat rutinele de întrebări adresate după lectură, atât de comune în lecții.

Asta nu înseamnă că profesorii nu ar trebui să pună întrebări — ci că întrebările trebuie formulate diferit și trebuie să conducă la… predare și învățare.

Monitorizarea comprehensiunii ar trebui să fie mai clar intenționată. De exemplu: ar trebui să se folosească întrebări menite să dezvăluie dacă elevii au înțeles un cuvânt nedefinit în text, o propoziție complicată sau o relație de coeziune subtilă.

Mulți profesori și directori cred că adresarea întrebărilor de tipul celor care apar la examene va crește scorurile elevilor. Cercetările arată contrariul.

Problema este că exersarea tipurilor de întrebări nu se transferă. Îmi poate transmite că testele vor include întrebări despre ideea principală, dar nu mă ajută să găsesc ideea principală în texte.

Dar există rutine de întrebări utile. De exemplu:

în povești: identificarea motivațiilor personajelor;
în texte istorice: construirea unei cronologii a evenimentelor.

Acestea funcționează pentru că îi ajută pe elevi să caute informații care apar recurent în multe texte.

Când profesorul explică de ce și cum să caute aceste informații, avem de-a face cu o predare solidă a comprehensiunii.

Sunt de acord cu studiul lui Capin că se face mai multă predare a comprehensiunii decât a găsit Durkin. Dar sunt de acord și cu faptul că această predare este de calitate extrem de slabă.

Textele — și mai ales textele suficient de dificile — trebuie să joace un rol mult mai mare. Ele permit transmiterea unui conținut mai bogat, ceea ce crește posibilitatea îmbogățirii cunoștințelor. Iar textele provocatoare cresc importanța și impactul predării limbajului și strategiilor de comprehensiune.

Referințe

Adlof, S. M., & Catts, H. W. (2015). Morphosyntax in poor comprehenders. Reading and Writing: An Interdisciplinary Journal, 28(7), 1051-1070.
Al Otaiba, S., Connor, C. M., & Crowe, E. (2018). Promise and feasibility of teaching expository text structure: A primary grade pilot study. Reading and Writing: An Interdisciplinary Journal, 31(9), 1997-2015. https://doi.org/10.1007/s11145-017-9769-6
Anderson, R. C., & Freebody, P. (1981). Vocabulary knowledge. In J. T. Guthrie (Ed.), Comprehension and teaching: Research reviews (pp. 77–117). Newark, DE: International Reading Association.
Anderson, R. C., Pichert, J. W., & Shirey, L. L. (1983). Effects of the reader’s schema at different points in time. Journal of Educational Psychology, 75(2), 271-279. https://doi.org/10.1037/0022-0663.75.2.271
Baker, D. L., Alberto, P. C., Macaya, M. M., García, I., & Gutiérrez-Ortega, M. (2022). Relation between the essential components of reading and reading comprehension in monolingual Spanish-speaking children: A meta-analysis. Educational Psychology Review, 34(4), 2661-2696. https://doi.org/10.1007/s10648-022-09694-1
Baldwin, R. S., Peleg-Bruckner, Z., & McClintock, A. H. (1985). Effects of topic interest and prior knowledge on reading comprehension. Reading Research Quarterly, 20(4), 497-504. https://doi.org/10.2307/747856
Baretta, L., Tomitch, L., MacNair, N., Lim, V. K., & Waldie, K. E. (2009). Inference making while reading narrative and expository texts: An ERP study. Psychology & Neuroscience, 2(2), 137-145. https://doi.org/10.3922/j.psns.2009.2.005
Barth, A. E., & Elleman, A. (2017). Evaluating the impact of a multistrategy inference intervention for middle-grade struggling readers. Language, Speech, and Hearing Services in Schools, 48(1), 31-41. https://doi.org/10.1044/2016_LSHSS-16-0041
Balthazar, C. H., & Scott, C. M. (2007). Syntax-morphology. In A. G. Kamhi, J. J. Masterson & K. Apel (Eds.), Clinical decision making in developmental language disorders; clinical decision making in developmental language disorders (pp. 143-163). Baltimore, MD: Paul H Brookes.
Bartlett, F. C. (1932). Remembering: A study in experimental and social psychology. London: Cambridge University Press.
Baumann, J. F. (1986). Teaching third-grade students to comprehend anaphoric relationships: The application of a direct instruction model. Reading Research Quarterly, 21(1), 70-90. https://doi.org/10.2307/747961
Beck, I.L., Perfetti, C.A., & McKeown, M.G. (1982). Effects of long-term vocabulary instruction on lexical access and reading comprehension. Journal of Educational Psychology, 74(4), 506–521. https://doi.org/10.1037/0022-0663.74.4.506
Best, R. M., Rowe, M., Ozuru, Y. & McNamara, D. S. (2005). Deep-Level Comprehension of Science Texts. Topics in Language Disorders, 25 (1), 65-83.
Best, R. M., Floyd, R. G., & McNamara, D. S. (2008). Differential competencies contributing to children’s comprehension of narrative and expository texts. Reading Psychology, 29(2), 137-164. https://doi.org/10.1080/02702710801963951
Black, E. L. (1954). The difficulties of training college students in understanding what they read. British Journal of Educational Psychology, 24, 17-31. https://doi.org/10.1111/j.2044-8279.1954.tb02873.x
Bogaerds-Hazenberg, S., Evers-Vermeul, J., & Bergh, H. (2021). A meta?analysis on the effects of text structure instruction on reading comprehension in the upper elementary grades. Reading Research Quarterly, 56(3), 435-462. https://doi.org/10.1002/rrq.311
Booth, J. R., Harasaki, Y., & Burman, D. D. (2006). Development of lexical and sentence level context effects for dominant and subordinate word meanings of homonyms. Journal of Psycholinguistic Research, 35(6), 531-554. https://doi.org/10.1007/s10936-006-9028-5
Boscolo, P., Gelati, C., & Galvan, N. (2012). Teaching elementary school students to play with meanings and genre. Reading & Writing Quarterly: Overcoming Learning Difficulties, 28(1), 29-50. https://doi.org/10.1080/10573569.2012.632730
Bowers, P. N., Kirby, J. R., & Deacon, S. H. (2010). The effects of morphological instruction on literacy skills: A systematic review of the literature. Review of Educational Research, 80(2), 144-179. https://doi.org/10.3102/0034654309359353
Bowey, J. A. (1986). Syntactic awareness and verbal performance from preschool to fifth grade. Journal of Psycholinguistic Research, 15(4), 285-308.
Bowey, J. A., & Patel, R. K. (1988). Metalinguistic ability and early reading achievement. Applied Psycholinguistics, 9(4), 367-383.
Bratlie, S. S., Brinchmann, E. I., Melby-Lervåg, M., & Torkildsen, J. v. K. (2022). Morphology—A gateway to advanced language: Meta-analysis of morphological knowledge in language-minority children. Review of Educational Research, 92(4), 614-650. https://doi.org/10.3102/00346543211073186
Breznitz, Z. (2005). Fluency in reading: Synchronization of processes. New York: Routledge.
Brimo, D., Apel, K., & Fountain, T. (2017). Examining the contributions of syntactic awareness and syntactic knowledge to reading comprehension. Journal of Research in Reading, 40(1), 57-74.
Brimo, D., Lund, E., & Sapp, A. (2018). Syntax and reading comprehension: A meta?analysis of different spoken?syntax assessments. International Journal of Language & Communication Disorders, 53(3), 431-445.
Burkart, K. H. (1945). An analysis of reading abilities. The Journal of Educational Research, 38, 430-439. https://doi.org/10.1080/00220671.1945.10881362
Cabell, S. Q., & Hwang, H. (2020). Building content knowledge to boost comprehension in the primary grades. Reading Research Quarterly, 55, S99-S107. https://doi.org/10.1002/rrq.338
Cabell, S. Q., Kim, J. S., White, T. G., Gale, C. J., Edwards, A. A., Hwang, H., . . . Raines, R. M. (2025). Impact of a content-rich literacy curriculum on kindergarteners’ vocabulary, listening comprehension, and content knowledge. Journal of Educational Psychology, 117(2), 153. https://doi.org/10.1037/edu0000916
Cain, K. (2007). Syntactic awareness and reading ability: Is there any evidence for a special relationship? Applied Psycholinguistics, 28, 679-694.
Cain, K., & Oakhill, J. (2006). Profiles of children with specific reading comprehension difficulties. British Journal of Educational Psychology, 76(4), 683-696.
Capin, P., Dahl-Leonard, K., Hall, C., Yoon, N. Y., Cho, E., Chatzoglou, E., Reiley, S., Walker, M., Shanahan, E., Andress, T., & Vaughn, S. (2025). Reading comprehension instruction: Evaluating our progress since Durkin’s seminal study. Scientific Studies of Reading, 29(1), 85–114. https://doi.org/10.1080/10888438.2024.2418582
Catts, H. W., Adlof, S. M., & Weismer, S. E. (2006). Language deficits in poor comprehenders: A case for the simple view of reading. Journal of Speech, Language, and Hearing Research, 49(2), 278-293.
Chandy, R., Serrano, R., & Pellicer-Sánchez, A. (2025). The effect of context on the processing and learning of novel l2 vocabulary while reading. Applied Psycholinguistics. https://doi.org/10.1017/S0142716424000407
Chilton, M. W., & Ehri, L. C. (2015). Vocabulary learning: Sentence contexts linked by events in scenarios facilitate third graders’ memory for verb meanings. Reading Research Quarterly, 50(4), 439-458.
Choi, W., Tong, X., & Cain, K. (2016). Lexical prosody beyond first-language boundary: Chinese lexical tone sensitivity predicts English reading comprehension. Journal of Experimental Child Psychology, 148, 70-86. https://doi.org/10.1016/j.jecp.2016.04.002
Clark, M. K., & Kamhi, A. G. (2014). Influence of prior knowledge and interest on fourth- and fifth-grade passage comprehension on the qualitative reading Inventory—4. Language, Speech, and Hearing Services in Schools, 45(4), 291. https://doi.org/10.1044/2014_LSHSS-13-0074
Clinton, V., Taylor, T., Bajpayee, S., Davison, M. L., Carlson, S. E., & Seipel, B. (2020). Inferential comprehension differences between narrative and expository texts: A systematic review and meta-analysis. Reading and Writing: An Interdisciplinary Journal, 33(9), 2223-2248. https://doi.org/10.1007/s11145-020-10044-2
Colenbrander, D., von Hagen, A., Kohnen, S., Wegener, S., Ko, K., Beyersmann, E., . . . Castles, A. (2024). The effects of morphological instruction on literacy outcomes for children in English-speaking countries: A systematic review and meta-analysis. Educational Psychology Review, 36(4), 119. https://doi.org/10.1007/s10648-024-09953-3
Cruz Neri, N., Bernholt, S., Härtig, H., Schmitz, A., & Retelsdorf, J. (2024). Cognitive and motivational characteristics as predictors of students’ expository versus narrative text comprehension. European Journal of Psychology of Education, 39(2), 885-905. https://doi.org/10.1007/s10212-023-00717-1
Cutting, L. E., & Scarborough, H. S. (2006). Prediction of reading comprehension: Relative contributions of word recognition, language proficiency, and other cognitive skills can depend on how comprehension is measured. Scientific Studies of Reading, 10(3), 277-299.
Cutting, L. E., Materek, A., Cole, C. A. S., Levine, T. M., & Mahone, E. M. (2009). Effects of fluency, oral language, and executive function on reading comprehension performance. Annals of Dyslexia, 59(1), 34-54.
Deacon, S. H., & Kieffer, M. (2018). Understanding how syntactic awareness contributes to reading comprehension: Evidence from mediation and longitudinal models. Journal of Educational Psychology, 110(1), 72-86.
De Corte, E., Verschaffel, L., & Van De Ven, A. (2001). Improving text comprehension strategies in upper primary school children: A design experiment. British Journal of Educational Psychology, 71(4), 531-559. https://doi.org/10.1348/000709901158668
Dearborn, W. F., Johnston, P. W., & Carmichael, L. (1952). Psychological writing, easy and hard for whom? American Psychologist, 7(6), 195-196. https://doi.org/10.1037/h0061566
Duran, N. D., McCarthy, P. M., Graesser, A. C., & McNamara, D. S. (2007). Using temporal cohesion to predict temporal coherence in narrative and expository texts. Behavior Research Methods, 39(2), 212-223. https://doi.org/10.3758/BF03193150
Durkin, D. (1978). What Classroom Observations Reveal about Reading Comprehension Instruction. Reading Research Quarterly, 14(4), 481–533. http://www.jstor.org/stable/747260
Elleman, A.M. (2017). Examining the impact of inference instruction on the literal and inferential comprehension of skilled and less skilled readers: A meta-analytic review. Journal of Educational Psychology, 109(6), 761–781. https://doi.org/10.1037/edu00 00180
Elleman, A.M., Lindo, E.J., Morphy, P., & Compton, D.L. (2009). The impact of vocabulary instruction on passage-level comprehension of school-age children: A meta-analysis. Journal of Research on Educational Effectiveness, 2(1), 1–44.
https://doi.org/10.1080/19345740802539200
Elleman, A. M., Olinghouse, N. G., Gilbert, J. K., Spencer, J. L., & Compton, D. L. (2017). Developing content knowledge in struggling readers: Differential effects of strategy instruction for younger and older elementary students. The Elementary School Journal, 118(2), 232-256. https://doi.org/10.1086/694322
Elleman, A. M., Oslund, E. L., Griffin, N. M., & Myers, K. E. (2019). A review of middle school vocabulary interventions: Five research-based recommendations for practice. Language, Speech, and Hearing Services in Schools, 50(4), 477-492. https://doi.org/10.1044/2019_LSHSS-VOIA-18-0145
Escobar, J., & Espinoza, V. (2024). Direct and indirect effects of inhibition, working memory and cognitive flexibility on reading comprehension of narrative and expository texts: Same or different effects? Reading & Writing Quarterly: Overcoming Learning Difficulties. https://doi.org/10.1080/10573569.2024.2400993
Farnia, F., & Geva, E. (2013). Growth and predictors of change in English language learners’ reading comprehension. Journal of Research in Reading, 36(4), 389-421.
Freebody, P., & Anderson, R. C. (1983). Effects of vocabulary difficulty, text cohesion, and schema availability on reading comprehension. Reading Research Quarterly, 18(3), 277-294. https://doi.org/10.2307/747389
Fukkink, R.G., & de Glopper, K. (1998). Effects of instruction in deriving word meaning from context: A meta-analysis. Review of Educational Research, 68(4), 450–469.
Gallini, J. K., Spires, H. A., Terry, S., & Gleaton, J. (1993). The influence o macro and micro-level cognitive strategies training on text learning. Journal of Research & Development in Education, 26(3), 164-178.
Gallini, J. K., Spires, H. A., Terry, S., & Gleaton, J. (1993). The influence of macro and micro-level cognitive strategies training on text learning. Journal of Research & Development in Education, 26(3), 164-178.
García-Madruga, J. A., Elosúa, M. R., Gil, L., Gómez-Veiga, I., Vila, J. Ó., Orjales, I., . . . Duque, G. (2013). Reading comprehension and working memory’s executive processes: An intervention study in primary school students. Reading Research Quarterly, 48(2), 155-174. https://doi.org/10.1002/rrq.44
García-Sánchez, J., & García-Martín, J. (2021). Cognitive strategies and textual genres in the teaching and evaluation of advanced reading comprehension (ARC). Frontiers in Psychology, 12, 17. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2021.723281
Gasparinatou, A., & Grigoriadou, M. (2013). Exploring the effect of background knowledge and text cohesion on learning from texts in computer science. Educational Psychology, 33(6), 645-670. https://doi.org/10.1080/01443410.2013.790309
Gernsbacher, M. A., Hallada, B. M., & Robertson, R. R. W. (1998). How automatically do readers infer fictional characters’ emotional states? Scientific Studies of Reading, 2(3), 271-300. https://doi.org/10.1207/s1532799xssr0203_5
Gillam, S. L., Vaughn, S., Roberts, G., Capin, P., Fall, A., Israelsen-Augenstein, M., . . . Gillam, R. B. (2023). Improving oral and written narration and reading comprehension of children at-risk for language and literacy difficulties: Results of a randomized clinical trial. Journal of Educational Psychology, 115(1), 99-117. https://doi.org/10.1037/edu0000766
Goodwin, A. P., & Ahn, S. (2010). A meta-analysis of morphological interventions: Effects on literacy achievement of children with literacy difficulties. Bulletin of the Orton Society, 60(2), 183-208. https://doi.org/10.1007/s11881-010-0041-x
Goodwin, A. P., & Ahn, S. (2013). A meta-analysis of morphological interventions in english: Effects on literacy outcomes for school-age children. Scientific Studies of Reading, 17(4), 257-285. https://doi.org/10.1080/10888438.2012.689791
Goodwin, A. P., Petscher, Y., & Reynolds, D. (2021). Unraveling adolescent language & reading comprehension: The monster’s data. Scientific Studies of Reading.
Gottardo, A., Mirza, A., Koh, P. W., Ferreira, A., & Javier, C. (2018). Unpacking listening comprehension: The role of vocabulary, morphological awareness, and syntactic knowledge in reading comprehension. Reading and Writing: An Interdisciplinary Journal, 31(8), 1741-1764.
Graesser, A. C., McNamara, D. S., Cai, Z., Conley, M., Li, H., & Pennebaker, J. (2014). Coh-metrix measures text characteristics at multiple levels of language and discourse. Elementary School Journal, 115(2), 210-229. https://doi.org/10.1086/678293
Graesser, A.C., McNamara, D.S., & Kulikowich, J.M. (2011). Coh-Metrix providing multilevel analyses of text characteristics. Educational Researcher, 40(5), 223–234.
Graham, S., & Hebert, M. (2011). Writing to read: A meta-analysis of the impact of writing and writing instruction on reading. Harvard Educational Review, 81(4), 710-744. https://doi.org/10.17763/haer.81.4.t2k0m13756113566
Guerrero, T. A., & Wiley, J. (2021). Expecting to teach affects learning during study of expository texts. Journal of Educational Psychology, 113(7), 1281-1303. https://doi.org/10.1037/edu0000657
Hagtvet, B. E. (2003). Listening comprehension and reading comprehension in poor decoders: Evidence for the importance of syntactic and semantic skills as well as phonological skills. Reading and Writing: An Interdisciplinary Journal, 16(6), 505-539.
Hall, C., Capin, P., Vaughn, S., Gillam, S. L., Wada, R., Fall, A., . . . Gillam, R. B. (2021). Narrative instruction in elementary classrooms: An observation study. The Elementary School Journal, 121(3), 454-483. https://doi.org/10.1086/712416
Hall, S. S., Kowalski, R., Paterson, K. B., Basran, J., Filik, R., & Maltby, J. (2015). Local text cohesion, reading ability and individual science aspirations: Key factors influencing comprehension in science classes. British Educational Research Journal, 41(1), 122-142. https://doi.org/10.1002/berj.3134
Halliday, M. A., & Hasan, R. (1976). Cohesion in English. London: Routledge.
Hattan, C., Alexander, P. A., & Lupo, S. M. (2024). Leveraging what students know to make sense of texts: What the research says about prior knowledge activation. Review of Educational Research, 94(1), 73-111. https://doi.org/10.3102/00346543221148478
Hebert, M., Bohaty, J. J., Nelson, J. R., & Brown, J. (2016). The effects of text structure instruction on expository reading comprehension: A meta-analysis. Journal of Educational Psychology, 108(5), 609-629. https://doi.org/10.1037/edu0000082
Hirschman, M. (2000). Language repair via metalinguistic means. International Journal of Language & Communication Disorders, 35(2), 251-268.
Hodges, C. A. (1980). Commentary: Toward a Broader Definition of Comprehension Instruction. Reading Research Quarterly, 15(2), 299–306. https://doi.org/10.2307/747330
Hunt, J. T. (1953). The relation among vocabulary, structural analysis, and reading. Journal of Educational Psychology, 44(4), 193-202. https://doi.org/10.1037/h0056328
Hunt, L. C., Jr. (1957). Can we measure specific factors associated with reading comprehension? The Journal of Educational Research, 51, 161-172. https://doi.org/10.1080/00220671.1957.10882453
James, W. (1890). Psychology. New York: Henry Holt & Co.
Jenkins, J. R., Fuchs, L. S., van den Broek, P., Espin, C., & Deno, S. L. (2003). Sources of individual differences in reading comprehension and reading fluency. Journal of Educational Psychology, 95(4), 719-729.
Jiang, H., & Logan, J. (2019). Improving reading comprehension in the primary grades: Mediated effects of a language-focused classroom intervention. Journal of Speech, Language, and Hearing Research, 62(8), 2812-2828.
Kesler, T., Gibson, L., Jr., & Turansky, C. (2016). Bringing the book to life: Responding to historical fiction using digital storytelling. Journal of Literacy Research, 48(1), 39-79. https://doi.org/10.1177/1086296X16654649
Kiili, C., Strømsø, H. I., Bråten, I., Ruotsalainen, J., & Räikkönen, E. (2024). Reading comprehension skills and prior topic knowledge serve as resources when adolescents justify the credibility of multiple online texts. Reading Psychology, 45(7), 662. https://doi.org/10.1080/02702711.2024.2351485
Kim, J. S., Burkhauser, M. A., Mesite, L. M., Asher, C. A., Relyea, J. E., Fitzgerald, J., & Elmore, J. (2021). Improving reading comprehension, science domain knowledge, and reading engagement through a first-grade content literacy intervention. Journal of Educational Psychology, 113(1), 3-26. https://doi.org/10.1037/edu0000465
Kim, J. S., Burkhauser, M. A., Relyea, J. E., Gilbert, J. B., Scherer, E., Fitzgerald, J., . . . McIntyre, J. (2023). A longitudinal randomized trial of a sustained content literacy intervention from first to second grade: Transfer effects on students’ reading comprehension. Journal of Educational Psychology, 115(1), 73-98. https://doi.org/10.1037/edu0000751
Kim, J. S., Gilbert, J. B., Relyea, J. E., Rich, P., Scherer, E., Burkhauser, M. A., & Tvedt, J. N. (2024). Time to transfer: Long-term effects of a sustained and spiraled content literacy intervention in the elementary grades. Developmental Psychology, 60(7), 1279-1297. https://doi.org/10.1037/dev0001710
Kim, J. S., Relyea, J. E., Burkhauser, M. A., Scherer, E., & Rich, P. (2021). Improving elementary grade students’ science and social studies vocabulary knowledge depth, reading comprehension, and argumentative writing: A conceptual replication. Educational Psychology Review, 33(4), 1935-1964. https://doi.org/10.1007/s10648-021-09609-6
Kirby, J. R., Deacon, S. H., Bowers, P. N., Izenberg, L., Wade-Woolley, L., & Parrila, R. (2012). Children’s morphological awareness and reading ability. Reading and Writing: An Interdisciplinary Journal, 25(2), 389-410. https://doi.org/10.1007/s11145-010-9276-5
Kostons, D., & van der WerfWerf, G. (2015). The effects of activating prior topic and metacognitive knowledge on text comprehension scores. British Journal of Educational Psychology, 85(3), 264-275. https://doi.org/10.1111/bjep.12069
Kraal, A., van den Broek, Paul W., Koornneef, A. W., Ganushchak, L. Y., & Saab, N. (2019). Differences in text processing by low- and high-comprehending beginning readers of expository and narrative texts: Evidence from eye movements. Learning and Individual Differences, 74, 14. https://doi.org/10.1016/j.lindif.2019.101752
Lauterbach, S. L., & Bender, W. N. (1995). Cognitive strategy instruction for reading comprehension: A success for high school freshmen. High School Journal, 79(1), 58-64.
Lawrence, J. F., Hagen, A. M., Hwang, J. K., Lin, G., & Lervåg, A. (2019). Academic vocabulary and reading comprehension: Exploring the relationships across measures of vocabulary knowledge. Reading and Writing, 32(2), 285–306. https://doi.org/10.1007/s11145-018-9865-2
Lawrence, J. F., Knoph, R., McIlraith, A., Kulesz, P. A., & Francis, D. J. (2022). Reading comprehension and academic vocabulary: Exploring relations of item features and reading proficiency. Reading Research Quarterly, 57(2), 669–690. https://doi.org/10.1002/rrq.434
Lever, R., & Sénéchal, M. (2010). Discussing stories: On how a dialogic reading intervention improves kindergartners’ oral narrative construction. Journal of Experimental Child Psychology, 108(1), 1-24. https://doi.org/10.1016/j.jecp.2010.07.002
Lever, R., & Sénéchal, M. (2010). Discussing stories: On how a dialogic reading intervention improves kindergartners’ oral narrative construction. Journal of Experimental Child Psychology, 108(1), 1-24. https://doi.org/10.1016/j.jecp.2010.07.002
List, A. (2021). Investigating the cognitive affective engagement model of learning from multiple texts: A structural equation modeling approach. Reading Research Quarterly, 56(4), 781-817. https://doi.org/10.1002/rrq.361
List, A., & Sun, Y. (2023). To clarity and beyond: Situating higher-order, critical, and critical-analytic thinking in the literature on learning from multiple texts. Educational Psychology Review, 35(2), 63. https://doi.org/10.1007/s10648-023-09756-y
Liu, H. (2021). Does questioning strategy facilitate second language (L2) reading comprehension? the effects of comprehension measures and insights from reader perception. Journal of Research in Reading, 44(2), 339-359. https://doi.org/10.1111/1467-9817.12339
Liu, H., Hu, Z., & Peng, D. (2013). Evaluating word in phrase: The modulation effect of emotional context on word comprehension. Journal of Psycholinguistic Research, 42(4), 379-391. https://doi.org/10.1007/s10936-012-9221-7
MacKay, E., Lynch, E., Sorenson Duncan, T., & Deacon, S. H. (2021). Informing the science of reading: Students’ awareness of sentence-level information is important for reading comprehension. Reading Research Quarterly.
MacLean, M., & Chapman, L. J. (1989). The processing of cohesion in fiction and non-fiction by good and poor readers. Journal of Research in Reading, 12(1), 13-28. https://doi.org/10.1111/j.1467-9817.1989.tb00300.x
Maguet, M. L., Morrison, T. G., Wilcox, B., & Billen, M. T. (2021). Improving children’s reading comprehension by teaching inferences. Reading Psychology, 42(3), 264-280. https://doi.org/10.1080/02702711.2021.1888351
McCormick, S., & Hill, D. S. (1984). An analysis of the effects of two procedures for increasing disabled readers’ inferencing skills. The Journal of Educational Research, 77(4), 219-226. https://doi.org/10.1080/00220671.1984.10885527
McCrudden, M. T., Kulikowich, J. M., Lyu, B., & Huynh, L. (2022). Promoting integration and learning from multiple complementary texts. Journal of Educational Psychology, 114(8), 1832-1843. https://doi.org/10.1037/edu0000746
McKeown, M.G., Beck, I.L., Omanson, R.C., & Perfetti, C.A. (1983). The effects of long-term vocabulary instruction on reading comprehension: A replication. Journal of Reading Behavior, 15(1), 3–18. https://doi.org/10.1080/10862968309547474
McNamara, D. S. (2010). Strategies to read and learn: Overcoming learning by consumption. Medical Education, 44(4), 340-346. https://doi.org/10.1111/j.1365-2923.2009.03550.x
McNamara, D. S., Crossley, S. A., & McCarthy, P. M. (2010). Linguistic features of writing quality. Written Communication, 27(1), 57-86. https://doi.org/10.1177/0741088309351547
Meyer, B. J. F., Wijekumar, K., & Lei, P. (2018). Comparative signaling generated for expository texts by 4th–8th graders: Variations by text structure strategy instruction, comprehension skill, and signal word. Reading and Writing: An Interdisciplinary Journal, 31(9), 1937-1968. https://doi.org/10.1007/s11145-018-9871-4
Mokhtari, K., & Thompson, H. B. (2006). How problems of reading fluency and comprehension are related to difficulties in syntactic awareness skills among fifth-graders. Reading Research and Instruction, 46(1), 73-94.
Morris, R.D., Lovett, M.W., Wolf, M., Sevcik, R.A., Steinbach, K.A., Frijters, J.C., & Shapiro, M.B. (2012). Multiple component remediation for developmental reading disabilities: IQ, socioeconomic status, and race as factors in remedial outcome. Journal of Learning Disabilities, 45(2), 99–127.
Mosher, D. M., Burkhauser, M. A., & Kim, J. S. (2024). Improving second-grade reading comprehension through a sustained content literacy intervention: A mixed-methods study examining the mediating role of domain-specific vocabulary. Journal of Educational Psychology, 116(4), 550-568. https://doi.org/10.1037/edu0000868
Mosher, D. M., & Kim, J. S. (2025). Building a science of teaching reading and vocabulary: Experimental effects of structured supplements for a read aloud lesson on third graders’ domain-specific reading comprehension. Scientific Studies of Reading, 29(1), 7. https://doi.org/10.1080/10888438.2024.2368145
Nagy, W.E., Anderson, R.C., & Herman, P.A. (1987). Learning word meanings from context during normal reading. American Educational Research Journal, 24(2), 237–270. https://doi.org/10.3102/00028312024002237
Nation, K., & Snowling, M. J. (2000). Factors influencing syntactic awareness skills in normal readers and poor comprehenders. Applied Psycholinguistics, 21(2), 229-241.
Neville, D. D., & Searls, E. F. (1991). A meta-analytic review of the effect of sentence-combining on reading comprehension. Reading Research and Instruction, 31(1), 63-76.
Nippold, M.A. (2017). Reading comprehension deficits in adolescents: Addressing underlying language abilities. Language, Speech, and Hearing Services in Schools, 48(2), 125-131
Nomvete, P., & Easterbrooks, S. R. (2020). Phrase-reading mediates between words and syntax in struggling adolescent readers. Communication Disorders Quarterly, 41(3), 162-175.
Ozuru, Y., Dempsey, K., & McNamara, D. S. (2009). Prior knowledge, reading skill, and text cohesion in the comprehension of science texts. Learning and Instruction, 19(3), 228-242. https://doi.org/10.1016/j.learninstruc.2008.04.003
Pany, D., Jenkins, J.R., & Schreck, J. (1982). Vocabulary instruction: Effects on word knowledge and reading comprehension. Learning Disability Quarterly, 5(3), 202–215. https://doi.org/10.2307/1510288
Pichert, J. W., & Anderson, R. C. (1977). Taking different perspectives on a story. Journal of Educational Psychology, 69(4), 309-315. https://doi.org/10.1037/0022-0663.69.4.309
Pickren, S. E., Stacy, M., Del Tufo, S. N., Spencer, M., & Cutting, L. E. (2022). The contribution of text characteristics to reading comprehension: Investigating the influence of text emotionality. Reading Research Quarterly, 57(2), 649-667. https://doi.org/10.1002/rrq.431
Poulsen, M., Nielsen, J. L., & Vang Christensen, R. (2022). Remembering sentences is not all about memory: Convergent and discriminant validity of syntactic knowledge and its relationship with reading comprehension. Journal of Child Language, 49(2), 349-365.
Priebe, S. J., Keenan, J. M., & Miller, A. C. (2012). How prior knowledge affects word identification and comprehension. Reading and Writing: An Interdisciplinary Journal, 25(1), 131-149. https://doi.org/10.1007/s11145-010-9260-0
Proctor, C. P., Silverman, R. D., Harring, J. R., Jones, R. L., & Hartranft, A. M. (2020). Teaching bilingual learners: Effects of a language?based reading intervention on academic language and reading comprehension in grades 4 and 5. Reading Research Quarterly, 55(1), 95-122.
Pyle, N., Vasquez, A. C., Lignugaris/Kraft, B., Gillam, S. L., Reutzel, D. R., Olszewski, A., . . . Pyle, D. (2017). Effects of expository text structure interventions on comprehension: A meta?analysis. Reading Research Quarterly, 52(4), 469-501. https://doi.org/10.1002/rrq.179
RAND Reading Study Group (2002). Reading for understanding, toward an R&D Program in reading comprehension. Santa Monica, CA: RAND.
Recht, D. R., & Leslie, L. (1988). Effect of prior knowledge on good and poor readers’ memory of text. Journal of Educational Psychology, 80(1), 16-20. https://doi.org/10.1037/0022-0663.80.1.16
Relyea, J. E., Kim, J. S., Rich, P., & Fitzgerald, J. (2024). Effects of tier 1 content literacy intervention on early-grade English learners’ reading and writing: Exploring the mediating roles of domain-specific vocabulary and oral language proficiency. Journal of Educational Psychology, 116(7), 1172. https://doi.org/10.1037/edu0000882
Rice, M., & Wijekumar, K. (. (2024). Inference skills for reading: A meta-analysis of instructional practices. Journal of Educational Psychology, 116(4), 569-589. https://doi.org/10.1037/edu0000855
Rice, M., Wijekumar, K., Lambright, K., & Bristow, A. (2024). Inferencing in reading comprehension: Examining variations in definition, instruction, and assessment.Technology, Knowledge and Learning: Learning Mathematics, Science and the Arts in the Context of Digital Technologies, 29(3), 1169. https://doi.org/10.1007/s10758-023-09660-y
Rozen, S.D. (2005). Sentence disambiguation using syntactic awareness as a reading comprehension strategy for high school students. Unpublished doctoral dissertation, Boston University.
Sabag-Shushan, T., Katzir, T., & Kanat-Maymon, Y. (2024). The contribution of emotion vocabulary to the reading comprehension of the text and the task. Reading and Writing: An Interdisciplinary Journal, https://doi.org/10.1007/s11145-024-10609-5
Scarborough, H. S. (1990). Index of productive syntax. Applied Psycholinguistics, 11(1), 1-22.
Schmitt, N., Jiang, X., & Grabe, W. (2011). The percentage of words known in a text and reading comprehension. Modern Language Journal, 95(1), 26–43. https://doi.org/10.1111/j.1540-4781.2011.01146.x
Schmitz, A., Gräsel, C., & Rothstein, B. (2017). Students’ genre expectations and the effects of text cohesion on reading comprehension. Reading and Writing: An Interdisciplinary Journal, 30(5), 1115-1135. https://doi.org/10.1007/s11145-016-9714-0
Scott, C. M., & Balthazar, C. H. (2010). The grammar of information: Challenges for older students with language impairments. Topics in Language Disorders, 30(4), 288-307.
Scott, C.M., & Balthazar, C. (2013). The role of complex sentence knowledge in children with reading and writing difficulties. Perspectives on Literacy and Language, 39(3), 18-30.
Shanahan, T. (2025). Leveled reading, leveled lives. Cambridge: Harvard Education Press.
Sheehan, K. M. (2013). Measuring cohesion: An approach that accounts for differences in the degree of integration challenge presented by different types of sentences. Educational Measurement: Issues and Practice, 32(4), 28-37. https://doi.org/10.1111/emip.12017
Shiotsu, T., & Weir, C. J. (2007). The relative significance of syntactic knowledge and vocabulary breadth in the prediction of reading comprehension test performance. Language Testing, 24

Acest articol a fost scris în cadrul programului Școli cu scLipici prin care ne propunem să oferim tuturor copiilor resurse atractive, diverse și oportunități pentru a-și dezvolta competențele de literație.

Școli cu scLipici este susținut financiar de Pepco România.