Primul cititor din familie. Reevaluare Școli cu scLipici

Învățătorii cu scLipici se află în această perioadă în etapa de reevaluare a copiilor, după un an școlar în care au implementat programul și au utilizat constant la clasă resursele educaționale puse la dispoziție. Printre ei se numără și doamna învățătoare Ioana Teglaș, de la Școala Gimnazială „Lucian Blaga” din Jibou, care ne-a descris mai jos povestea lui R., un copil a cărui evoluție demonstrează cât de importantă este intervenția timpurie, perseverența cadrului didactic și accesul la resurse educaționale potrivite.

Primul cititor din familie

În spatele fiecărui copil care reușește să citească se află ore întregi de răbdare, încurajare și muncă atentă din partea cadrului didactic. Povestea lui R., elev în clasa a II-a, este o dovadă că progresul este posibil atunci când un copil întâlnește un adult care nu renunță la el și când are acces la resurse potrivite pentru învățare.

De la recunoașterea literelor la primele cuvinte citite 

La începutul anului școlar, R. cunoștea literele, însă nu reușea să le unească în silabe și cuvinte. Recunoștea fiecare literă separat, dar citirea propriu-zisă era o provocare. De multe ori parcurgea cuvântul literă cu literă, iar la final pronunța un alt cuvânt decât cel scris. Grupurile de litere îi puneau dificultăți, iar anumite silabe erau foarte greu de pronunțat.

Provocările nu se limitau doar la citit. Scrisul era la fel de dificil: copierea și transcrierea cuvintelor se realizau cu mare efort, ritmul de lucru era foarte lent, iar scrierea după dictare părea imposibilă. Textele produse de el erau greu de descifrat, iar multe litere nu erau formate corect.

În fața acestor dificultăți, succesul nu a venit peste noapte. El a fost construit pas cu pas, printr-o intervenție constantă și printr-o prezență zilnică a învățătorului alături de copil. La fiecare oră de Comunicare în limba română, R. a fost încurajat să citească. Chiar și atunci când reușea doar o propoziție scurtă, fiecare încercare era valorizată și transformată într-o oportunitate de învățare.

Puterea repetiției și a resurselor din programul Școli cu scLipici

Un rol esențial l-au avut resursele oferite prin programul „Școli cu scLipici”, în special cărticelele dedicate lecturii timpurii. Aceste materiale au devenit instrumente de lucru constante în clasă. Învățătorul a reluat împreună cu elevul cărțile din clasa I, pornind de la cele mai accesibile și avansând treptat către titlurile recomandate pentru clasa a II-a. Lectura era însoțită de întrebări de înțelegere, discuții despre personaje și întâmplări, exerciții de imaginație și conversații care îi consolidau atât competențele de cititor, cât și încrederea în propriile forțe.

Deși sprijinul de acasă a fost limitat, iar contextul familial este unul dificil, perseverența și frecvența bună la școală au permis continuarea acestui proces. Cărțile au rămas la clasă și au fost utilizate ori de câte ori apărea o ocazie de lectură. Astfel, copilul a beneficiat de expunere repetată la texte accesibile, cu vocabular atent gradat și povești apropiate de universul său.

Un moment emoționant a fost acela în care R. a reușit să citească singur, aproape fără ajutor, prima propoziție. Colegii l-au aplaudat spontan. Pentru el, acel gest a însemnat mai mult decât o apreciere: a fost confirmarea că poate reuși. Din acel moment, motivația sa a crescut vizibil.

Când întreaga clasă devine o comunitate de cititori

Astăzi, R. citește singur. Deși încă se observă că procesează uneori cuvintele literă cu literă înainte de a le lega, majoritatea cuvintelor sunt citite corect de la prima încercare. Progresează zilnic, iar în unele situații îi sprijină chiar el pe colegii care întâmpină dificultăți în citire.

Și la scris evoluția este evidentă. Dificultățile nu au dispărut complet, însă copilul poate realiza sarcini pe care la începutul anului nu le putea aborda. Drumul continuă, cu provocări și pași mici înainte, dar diferența dintre punctul de plecare și prezent este remarcabilă.

Experiența lui R. confirmă valoarea resurselor educaționale de calitate și importanța muncii susținute a învățătorului. Cărțile utilizate în cadrul programului „Școli cu scLipici” nu au fost doar instrumente pentru exersarea cititului, ci și puncte de plecare pentru dezvoltarea empatiei, a gândirii critice și a curiozității.

Elevii clasei au citit și recitit cărticelele primite, folosindu-le în numeroase contexte de învățare. Titluri precum „Îmbrățișări în oraș” au generat discuții despre grijă, sprijin și responsabilitate față de cei din jur, dar și despre situația animalelor abandonate. Cartea „Sima și Siza” a deschis conversații despre acceptare, respect, diversitate și despre meseriile viitorului într-o lume aflată în continuă schimbare.

Mai mult decât citit: un pas spre un viitor mai bun

Povestea lui R. ne amintește că alfabetizarea nu înseamnă doar învățarea unor litere și cuvinte. Înseamnă șansa unui copil de a-și lărgi orizonturile, de a-și găsi vocea și de a avea acces la oportunități pe care altfel nu le-ar putea atinge. Astăzi, R. este singurul cititor din familia sa. Pentru el, cititul reprezintă mult mai mult decât o competență școlară: este primul pas către un viitor cu mai multe posibilități.

Îi mulțumim doamnei învățătoare Ioana Teglaș pentru deschiderea de a împărtăși această experiență și pentru dedicarea cu care își însoțește elevii în procesul de învățare. Povestea lui R. este una dintre multele povești de progres care se construiesc zi de zi în clasele profesorilor implicați în programul Școli cu scLipici. În spatele fiecărui rezultat se află muncă susținută, răbdare și perseverență – calități pe care le regăsim la numeroși învățători din program.

Această perioadă de reevaluare a elevilor ne reamintește cât de important este să știm de unde pornește fiecare copil și unde se află în parcursul său de învățare. Doar prin evaluări periodice putem observa progresul real, putem identifica la timp dificultățile și putem interveni cu sprijinul potrivit. Reevaluarea nu înseamnă doar măsurarea rezultatelor, ci și înțelegerea nevoilor fiecărui elev, pentru ca fiecare copil să primească șansa de a progresa în ritmul său. Iar povești precum cea a lui R. ne arată că, atunci când intervenția este susținută de resurse adecvate și de perseverența unui învățător care nu renunță, diferența poate fi cu adevărat remarcabilă.

Programul„Școli cu scLipici”este finanțat de Pepco România. Materialele de literație folosite în cadrul programului au fost realizate cu sprijinul financiar al partenerilor și donatorilor.