Noutăți
17 iunie 2026
Cum se schimbă un sistem din interior: interviu cu inspector Ildiko Terezia Grama
Maramureșul a devenit județ pilot într-un demers care inversează, de fapt, logica obișnuită a proiectelor educaționale. Nu Asociația Toți Copiii Citesc a venit cu o soluție de-a gata pe care a propus-o școlilor, ci Inspectoratul Școlar Județean Maramureș este cel care a identificat, din interiorul sistemului, nevoia stringentă de a dezvolta nivelul de literație al elevilor și a decis să construiască un plan județean dedicat acestui obiectiv. ATCC vine alături de ISJ ca resursă: cu metodologii, mentorat și cărți, dar fără să-și asume rolul de protagonist al schimbării.
Această distincție nu este una de nuanță, ci una structurală. Inspectoratul nu este un simplu partener administrativ, ci campion al programului și oferă persoane-resursă pentru profesorii din teren. Tot împreună am ales să selectăm un grup de școli pilot în care să investim resurse și, în același timp, să cercetăm impactul intervenției, pentru ca deciziile despre ce se poate replica la nivel județean să fie luate în cunoștință de cauză, pe baza unor date concrete, nu pe intuiție sau entuziasm trecător.

Despre cum se construiește, practic, o astfel de schimbare sistemică – de la decizia instituțională până la clasa de elevi – am vorbit cu doamna inspector Ildiko Terezia Grama, inspector pentru învățământul primar în județul Maramureș. Povestea ei este, de fapt, o lecție despre cum se poate face diferit: nu printr-un proiect care vine și trece, ci printr-un model care, odată validat, are toate șansele să rămână.
Care e cel mai mare obstacol pe care îl vedeți în calea alfabetizării timpurii în Maramureș – și cum credeți că proiectul îl poate atinge?
Cel mai mare obstacol este, adesea, lipsa de predictibilitate și izolarea în care se găsesc unele comunități vulnerabile. Când resursa materială lipsește acasă, decalajul dintre copii începe încă din prima zi de școală. Proiectul nostru atinge exact acest punct nevralgic prin faptul că nu vine doar cu „teorie”, ci oferă resurse concrete: metode adaptate, mentorat pentru profesori și cărți potrivite. Practic, mergem în școli și construim o plasă de siguranță pentru copiii care riscă să rămână în urmă, oferindu-le tuturor șanse egale chiar de la start.
Ce așteptați de la profesorii care intră în program – ce schimbare concretă vreți să vedeți în clasele lor?
De la profesori nu așteptăm perfecțiune, ci deschidere și curaj de a experimenta. Schimbarea concretă pe care vrem să o vedem – și pe care, de altfel, am început deja să o observăm în școlile pilot – este transformarea clasei dintr-un spațiu al predării rigide într-un laborator viu de literație. Vrem să vedem copii care nu se tem să greșească, care explorează literele prin joc și povești, și învățători care folosesc metode creative, adaptate ritmului fiecărui micuț. Ne dorim ca alfabetizarea să nu mai fie o corvoadă, ci o bucurie descoperită împreună.
Cum vedeți rolul părinților în acest proiect? E o schimbare față de cum funcționează de obicei relația școală-familie în județ?
Părinții sunt aliații noștri strategici. Literația nu se termină când sună clopoțelul; ea trebuie să continue acasă. Da, este o schimbare majoră față de tiparul clasic din județ, unde relația școală-familie se rezumă uneori doar la ședințele administrative. Prin acest proiect, încercăm șă aducem părinții mai aproape. Iar faptul că apelăm la sprijinul asistenților sociali din primării ne ajută să deschidem uși care altfel păreau greu de deschis. Nu le cerem părinților să devină profesori, ci doar să fie partenerii noștri de lectură și susținători ai propriilor copii.
Dacă proiectul dă rezultate, cum ajung ele să schimbe ceva la nivel de județ – nu doar în cele 4-5 școli pilot?
Cele 4-5 școli pilot sunt „scânteia”. Rezultatele lor, validate de testările inițiale și finale, vor deveni argumente de necontestat. Învățătorii din acest proiect sunt pionieri care vor duce bunele practici mai departe, devenind mentori pentru colegii lor din alte școli. ISJ Maramureș va folosi acest model ca pe un reper pentru întreg județul. Când comunitatea vede că la Finteușu Mic, Șomcuta Mare sau Suciu de Sus se poate, mentalitatea se schimbă peste tot. Succesul este contagios!
Ce ar trebui să se întâmple la nivel național pentru ca, ceea ce testați în Maramureș, să devină regulă, nu excepție?
La nivel național, avem nevoie ca literația timpurie să fie recunoscută ca prioritate zero, cu politici publice clare și bugete dedicate. Protocolul dintre Ministerul Educației, OvidiuRo și Asociația Toți Copiii Citesc este deja un pas uriaș. Pentru ca modelul nostru din Maramureș să devină regulă, este nevoie ca formarea profesorilor pe tehnici specifice de literație și colaborarea cu asistența socială din comunități să fie integrate sistemic în programul național. Noi demonstrăm că mecanismul funcționează în teren; tot ce trebuie este ca el să fie replicat la scară mare.
Care e momentul din vizitele în școli care v-a rămas cel mai mult în minte?
Sclipirea din ochii copiilor când primesc o carte nouă și mândria de pe fețele învățătorilor când ne arată ce au reușit să facă la clasă. Dar, dacă ar fi să aleg un moment specific din vizitele recente la Finteușu Mic, Șomcuta Mare, Moisei, Sat Șugatag sau Suciu de Sus, a fost acela în care am văzut cum metodele interactive i-au adus la un loc pe toți copiii, inclusiv pe cei din treimea de jos a clasei, care de obicei stăteau retrași. Să vezi un copil timid cum prinde curaj, ridică mâna și zâmbește pentru că a reușit să descifreze un cuvânt… acela este momentul în care știi că toată munca și toate eforturile merită cu prisosință.
Ce alte inițiative susțineți la nivelul județului?
În Maramureș, nu ne rezumăm doar la teorie, ci punem mare preț pe învățarea practică și pe puterea comunității. O inițiativă de top în acest sens este Hub-ul Învățătorilor – un spațiu de mentorat și colaborare unde cadrele didactice participă la ateliere extrem de practice (ateliere de literație și ateliere pentru debutanți). Aici, învățătorii lucrează efectiv împreună, testează instrumente noi de literație și creează resurse pe care a doua zi le pot aplica direct la clasă.
În plus, ne place să ducem lectura dincolo de băncile școlii, în comunitate, prin evenimente outdoor pline de culoare. Cel mai bun exemplu este Picnicul de Lectură, un concept care a transformat cititul într-o sărbătoare în aer liber pentru copii, părinți și profesori deopotrivă. Un lucru care ne bucură enorm este că toate aceste activități au atras deja atenția presei, un semn extrem de bun că proiectele noastre au impact real și trezesc interesul întregii comunități. Când mass-media promovează astfel de inițiative, mesajul nostru ajunge la și mai mulți părinți, iar educația redevine o prioritate publică, așa cum este firesc!
Țintim ca fiecare copil să învețe să scrie și să citească până la finalul clasei a IV-a.
Programul Învățare pentru toți este finanțat de Eriks Development Partener. Materialele de literație folosite în cadrul programului au fost realizate cu sprijinul financiar al partenerilor și donatorilor.

